Multe apartamente din blocurile construite înainte de anii ’90 funcționează încă pe instalația electrică originală, gândită pentru un frigider, un televizor și câteva becuri – nu pentru cuptor cu microunde, mașină de spălat, aer condiționat și încărcătoare pentru cinci telefoane simultan. Instalația rezistă ani de zile fără probleme vizibile, până când, brusc, nu mai rezistă.
Semnele vizibile pe care nu ar trebui să le ignori
Siguranțele care sar frecvent, mai ales când pornești simultan două aparate mai consumatoare, sunt primul semnal serios că instalația a fost gândită pentru o putere mult mai mică decât cea folosită acum. La fel, prizele care se încălzesc vizibil la atingere, ștecherele care stau slăbite în priză sau lumina care pâlpâie fără motiv clar nu sunt detalii minore, ci semne de conexiuni uzate sau de cabluri subdimensionate. Un miros ușor de plastic ars, chiar și fără flacără sau fum, lângă o priză sau un întrerupător, e un semnal de urgență – înseamnă că undeva, în spatele peretelui, izolația unui cablu se degradează sub temperatură.
Ce se ascunde în spatele peretelor, la blocurile vechi
Problema reală cu instalațiile vechi nu e ce se vede, ci ce nu se vede. Cablurile din aluminiu, folosite pe scară largă până în anii ’80-’90, se oxidează la conexiuni și își pierd din capacitatea de a conduce curent în siguranță, un fenomen aproape imposibil de detectat fără o verificare de specialitate. Tabloul electric vechi, cu siguranțe fuzibile în loc de disjunctoare moderne, nu mai oferă protecția la care te-ai aștepta de la o instalație actuală, iar împământarea lipsește adesea complet în blocurile ridicate înainte de 1990, ceea ce crește riscul de electrocutare la aparatele cu carcasă metalică.
Cât costă și cât durează o schimbare completă
Refacerea integrală a instalației electrice într-un apartament de trei camere presupune spargerea pereților pe traseele vechi, montarea de cabluri noi din cupru, un tablou modern cu protecție diferențială și, de regulă, câteva zile de lucru cu apartamentul practic nelocuibil pe durata șantierului. Costurile variază în funcție de suprafață și de complexitate, dar pentru un apartament mediu bugetul realist pornește de la câteva mii de lei și poate depăși ușor zece mii, dacă se schimbă și tencuiala afectată de spargerea pereților. Amânarea lucrării nu elimină costul, doar îl amână, în timp ce riscul crește constant.
Cine e responsabil – apartament vs. părți comune
Instalația electrică din interiorul apartamentului cade integral în responsabilitatea proprietarului, la fel ca la instalația de gaze, unde revizia periodică e tot o obligație individuală, nu una a asociației – am explicat termenele și ce presupune concret în articolul despre revizia instalației de gaze. Cablurile din părțile comune – casa scării, subsol, tabloul general al blocului – intră însă în grija asociației de proprietari, finanțate din fondul de reparații, iar orice proprietar poate cere, în cadrul adunării generale, verificarea stării lor. Dacă nu ești sigur ce drepturi ai în calitate de membru al asociației atunci când vine vorba de astfel de lucrări comune, subiectul e tratat pe larg separat, în ghidul despre cum funcționează asociația de proprietari. În orice caz, dacă recunoști două sau trei dintre semnele descrise mai sus în propriul apartament, o verificare de la un electrician autorizat, chiar și doar diagnostic, costă mult mai puțin decât riscul de a aștepta prea mult.
