La aproape orice vânzare sau închiriere, undeva în teancul de acte apare o hârtie cu o scară colorată, de la verde la roșu, și o literă mare încercuită. Este certificatul de performanță energetică, pe scurt CPE. Majoritatea oamenilor îl semnează fără să îl citească, îl pun în dosar și îl uită. Vânzătorii îl tratează ca pe o taxă de vreo două-trei sute de lei, cumpărătorii ca pe un formular.
E păcat, pentru că documentul conține câteva cifre care spun despre o locuință lucruri pe care nicio vizionare de douăzeci de minute nu ți le arată.
Ce este de fapt și cine îl face
Certificatul este întocmit de un auditor energetic atestat, care măsoară sau estimează consumul anual de energie al locuinței raportat la suprafața utilă. Rezultatul se exprimă în kWh pe metru pătrat și an, iar în funcție de valoare clădirea primește o clasă de la A la G. A înseamnă consum foarte mic, G înseamnă o casă care mănâncă energie.
Obligația de a-l pune la dispoziție îi revine vânzătorului sau proprietarului care închiriază. La notar, absența lui nu blochează neapărat semnarea dacă părțile declară că au fost informate, dar lipsa poate fi sancționată contravențional și, mai important, te lipsește de informație exact când ai nevoie de ea. Certificatul are o valabilitate de zece ani, cu excepția situației în care locuința suferă lucrări majore care schimbă performanța — o anvelopare completă, de exemplu, sau schimbarea sistemului de încălzire.
Un detaliu de care puțini știu: legea cere ca clasa energetică să fie menționată chiar în anunțul de vânzare sau de închiriere. În practică, foarte puține anunțuri o afișează.
Cifrele care contează mai mult decât litera
Litera de pe copertă e un rezumat grosier. Informația utilă stă în interior, pe pagina cu detalii, și merită două minute de atenție.
- Consumul specific total anual, în kWh/mp/an. Aici vezi ordinul de mărime. Un apartament tipic de bloc, neanvelopat, ajunge des la 200-300 kWh/mp/an. După izolare termică serioasă și geamuri bune, valoarea poate coborî sub 150. Diferența dintre cele două, pe un apartament de 60 de metri pătrați, se traduce în câteva mii de lei pe an la facturi.
- Defalcarea pe destinații: încălzire, apă caldă, ventilare, iluminat. Dacă încălzirea domină covârșitor, problema e la anvelopă. Dacă apa caldă are o pondere neobișnuit de mare, s-ar putea să existe un boiler electric vechi sau pierderi pe coloană.
- Indicele de emisii de CO2, care spune indirect ce sursă de energie folosește clădirea.
- Recomandările auditorului, secțiunea cea mai ignorată și cea mai practică. Acolo scrie ce s-ar putea face concret ca să scadă consumul: înlocuirea tâmplăriei, izolarea plafonului la ultimul etaj, montarea de robinete termostatate. Practic, o listă de lucrări cu potențial, făcută de cineva care a văzut locuința.
Când compari două apartamente în aceeași zonă, cu prețuri apropiate, diferența de clasă energetică este unul dintre puținele criterii obiective pe care le ai la dispoziție. Un apartament clasa C și unul clasa E la același preț nu sunt același produs, chiar dacă amândouă arată bine după zugrăvit. Diferența se plătește lunar, la întreținere, timp de mulți ani.
Limitele documentului și cum îl citești cu scepticism
Trebuie spus și partea mai puțin plăcută: calitatea certificatelor variază enorm. O parte dintre ele sunt întocmite corect, cu vizită la fața locului și măsurători. Altele sunt completate rapid, pe baza planului și a câtorva date furnizate telefonic de proprietar. Rezultatul poate fi optimist.
Câteva semne că certificatul merită privit cu rezervă: data emiterii coincide suspect cu data punerii anunțului, suprafața trecută nu se potrivește cu cea din cartea funciară, sau clădirea apare cu tâmplărie termoizolantă deși la vizionare ai văzut ferestre vechi de lemn. Dacă numărul din certificat contrazice ce vezi cu ochii, crede ce vezi.
Certificatul nici nu îți spune totul despre confortul real. Nu măsoară zgomotul, nu detectează punțile termice punctuale care produc mucegai în colțuri, nu îți arată dacă apartamentul de deasupra are terasă neizolată. Pentru genul acesta de probleme, semnele se caută altfel — merită citit și ce se întâmplă atunci când apar infiltrații și igrasie într-un apartament de bloc, pentru că acolo cauza e adesea aceeași anvelopă slabă pe care CPE-ul o notează cu o literă.
Un ultim aspect, valabil mai ales pentru cine cumpără ca investiție: clasa energetică începe să conteze la revânzare și la închiriere. Chiriașii compară din ce în ce mai des facturile de iarnă, iar un apartament ieftin de cumpărat, dar scump de încălzit, se închiriază mai greu la prețul dorit. Când calculezi randamentul, consumul din certificat e o cifră la fel de relevantă ca prețul pe metru pătrat.
Așa că data viitoare când primești teancul de acte, scoate certificatul deasupra și uită-te la el înainte de contract, nu după. Te costă cinci minute și îți spune, în cifre, ce va costa casa în fiecare iarnă de acum înainte.
