În multe cartiere construite înainte de 1990, blocurile stau exact așa cum au ieșit din proiect: pereți fără izolație suplimentară, ferestre vechi, uneori chiar fără termopan, și facturi de încălzire care în lunile de iarnă ajung să depășească bugetul alocat pentru toate celelalte cheltuieli ale gospodăriei la un loc. Reabilitarea termică promite să schimbe această ecuație, dar procesul rămâne, pentru mulți proprietari, o zonă confuză – nu se știe clar cine plătește, cât durează și ce se întâmplă de fapt cu blocul pe durata lucrărilor.
Cine finanțează lucrarea, de fapt
Structura de finanțare diferă în funcție de programul prin care se face reabilitarea. În cazul programelor naționale mai vechi, contribuția proprietarilor putea ajunge până la jumătate din valoarea lucrării, restul fiind suportat din bugetul local și de la stat. Programele mai recente, orientate spre eficiență energetică și susținute inclusiv din fonduri europene, reduc semnificativ sau chiar elimină cota proprietarilor, tocmai pentru a stimula participarea. Diferența concretă se stabilește însă la nivel de primărie, iar asociația de proprietari trebuie să depună cerere și să obțină acordul unui procent minim de proprietari din bloc – de obicei peste jumătate – pentru ca lucrarea să poată începe.
Important de reținut: chiar dacă un vecin nu vrea sau nu poate contribui cu partea lui, blocul poate intra totuși în program, iar suma rămâne evidențiată ca datorie individuală, nu se redistribuie automat pe ceilalți.
Ce presupune, tehnic, o reabilitare termică
Lucrarea standard include izolarea termică a pereților exteriori cu polistiren sau vată minerală, izolarea terasei sau a acoperișului, uneori și a soclului, plus înlocuirea tâmplăriei vechi cu termopan acolo unde nu a fost deja schimbată individual de proprietari. Termopanele montate la nivel de bloc, în cadrul unui asemenea program, respectă practic aceleași criterii pe care ar trebui să le urmărești și atunci când le alegi pe cont propriu – am detaliat aceste criterii în ghidul pentru alegerea geamurilor termopan într-un apartament vechi. În unele proiecte se include și modernizarea instalației de încălzire pe părțile comune sau chiar a centralei de bloc, acolo unde există.
Beneficiile reale, nu doar cele din broșuri
Reducerea facturilor la încălzire este argumentul central, iar în practică proprietarii raportează scăderi de treizeci până la cincizeci la sută, în funcție de starea inițială a blocului și de cât de bine a fost executată lucrarea. Dincolo de factură, apartamentele devin vizibil mai calde iarna și mai răcoroase vara, iar zgomotul de pe stradă scade considerabil odată cu termopanele noi. Valoarea de piață a unui apartament dintr-un bloc reabilitat termic crește, de asemenea, un aspect pe care mulți vânzători îl folosesc explicit în anunțuri. Merită spus însă că beneficiile depind și de instalația interioară a fiecărui apartament – indiferent dacă blocul a trecut sau nu prin reabilitare, verificările instalației de încălzire înainte de sezonul rece rămân obligatorii, iar amânarea lor anulează parțial câștigul adus de izolație.
Pașii pe care trebuie să-i parcurgă asociația
Procesul începe cu o hotărâre a adunării generale prin care se aprobă depunerea cererii și se stabilește, dacă e cazul, modul de acoperire a contribuției proprietarilor. Urmează un audit energetic al clădirii, realizat de un expert autorizat, care stabilește exact ce lucrări sunt necesare și estimează economiile așteptate. Odată aprobat dosarul, blocul intră pe lista de execuție a primăriei, iar termenele reale variază enorm – de la câteva luni la doi-trei ani, în funcție de numărul de blocuri aflate deja în lucru. Pe durata șantierului, locatarii se confruntă cu schele, praf și zgomot câteva săptămâni, un disconfort temporar pe care majoritatea celor care au trecut deja prin proces îl consideră, retrospectiv, un preț mic pentru facturile reduse din anii următori.
